Descriere

Monografia localităţii Tiream/Mezőterem (din anul 1906) “Comuna Tiream/Mezőterem, situată în Câmpia Ierului, cu 312 case, 2048 locuitori, din care 878 maghiari, 822 şvabi, 344 români, de religie 1441 romano-catolici, 530 greco-catoloci, 45 reformaţi, 31 israeliţi, se întinde pe o suprafaţă de peste 2500 ha.

În anul 1357 localitatea este pomenită ca Banknetereme, în anul 1383 Posanethereme, în 1431 Therem, iar în 1449 Gernez al. Therem. Între secolele XIV-XV. domeniile Tireamului aparţineau familiilor din neamul Kaplony: Vetési, Bagosi, Csomaközi şi Károlyi. 

În anul 1420  Csáky István depune mărturie împotriva lui Vetési Jakab, că acesta din urmă  şi-ar fi eliberat din închisoare iobagii din Tiream, întemniţaţi. Se presupune că urmarea acestui proces ar fi fost, asediul localităţii condus de  prefectul comitatului de Sătmar Csáky György, în anul 1423, distrugând comuna, pe mulţi rănindu-i şi deposedându-i pe iobagi de avuţiile lor.

În sec. XVI.  localitatea aparţine în totalitate famililei Vetési. În anul 1572, Vetési János, Márton, Péter şi László au primit „nova donatio” (donaţie nouă) în urma căruia puteau folosi titlul de „Mezőteremi”. În anul 1601 Mezőszentmiklósi János obţine o cotă parte din comună, în 1697 domeniile ajung în întregime în proprietatea Köpösdi Tolvaj Gábor şi baronii Károlyi István şi Sándor. De atunci până azi, cea mai mare parte îi aparţine domeniilor Károlyi.

Pe vremuri, comuna era locuită numai de maghiari, dar contele Károlyi Sándor a stabilit aici colonii de şvabi, din satele vecine. În 1777 biserica reformată a fost ocupată şi şfinţită de către romano- catolici. Reformaţii şi-au construit o biserică nouă în anul 1859. Îi aparţin „Károlyi alsótag”, „Károlyi csőszház”, „Károlyi felsőtag”, „Czigány-telep” şi „Gőzmalom-telep”.

La hotarele comunei s-a întins pe vremuri şi localitatea Karos. Acest fapt este amintit prima dată în documente din anul 1456, într-o scrisoare de inspecţie a hotarelor. În anul 1486 familia Márki i-a fost moşierul. De aici încolo nu mai figurează.

În anul 1486 comuna se învecineză cu comuna Gernyes, un document pomeneşte chiar de unitatea celor două cumune în anul 1449. Comuna are staţie de cale ferată, oficiu poştal, şi staţie de telegraf”

Sursa: „SZATMÁR VÁRMEGYE KÖZSÉGEI”- COMUNELE COMITATULUI SĂTMARULUI –în limba maghiară. Autor: Vende Aladár 1910.

Politica de Cookie
  Măreşte text
  Micşorează text
  Alb/Negru
  Contrast ridicat
  Contrast negativ
  Fundal deschis
  Legături evidenţiate
  Font lizibil
  Audio
  Resetare